Municipiul Roman

Oraşul Roman este aşezat la circa 3 km de confluenţa Moldovei cu Siretul, în partea de vest a Podişului Central Moldovenesc, la 46°55' latitudine nordică şi 26°56' longitudine estică. Vatra oraşului se desfăşoară la circa 3 km amonte de confluenţa celor două râuri Moldova şi Siret.

Teritoriul pe care se întinde oraşul Roman este format din terasa de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret şi terasa inferioară sau joasă a Siretului. Dealurile, care străjuiesc oraşul în partea de est, fac parte din Podişul Moldovei şi au înălţimi ce nu depăşesc 300 de metri. În partea de vest coboară în pantă lină spre valea Moldovei piemontul Dulceştilor, care face legătura cu zona subcarpatică. Beneficiind de o bună aşezare geografică, oraşul Roman şi-a asigurat dezvoltarea funcţiilor economice complexe apărute în etapele evoluţiei sale istorice, prin apropierea de diferite resurse de materii prime, de alte centre importante din Moldova, prin existenţa unor zone agricole fertile din jur şi prin situarea la un nod de comunicaţie important, spre el gravitând variate produse specifice zonelor de munte, deal şi şes.

Cele două râuri care îmbrăţişează oraşul constituie principala reţea hidrografică ce alimentează o zonă fertilă cu o bogată vegetaţie, colectând în apele lor bogate şi domoale toate pârăiaşele din împrejurimi. O reţea de lacuri artificiale, situate în împrejurimile Romanului (Trifeşti, Budeşti, Săbăoani) alcătuiesc un important mijloc de influenţare a microclimatului zonei, constituind totodată o sursă destul de importantă pentru mărirea producţiei de peşte.

Oraşul Roman este situat într-o zonă cu climat continental excesiv cu particularităţi determinate de elementul geografic local. Frecvenţa maselor de aer subarctic, continental sau subpolar maritim, a căror deplasare pe direcţia văilor celor două râuri favorizează dinamica atmosferei, specifică climatului din răsăritul ţării, imprimă temperaturii valori scăzute faţă de normala locală.

Un fenomen local obişnuit, care se înregistrează în medie 43 de zile pe an, mai ales în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie este ceaţa.

Condiţiile ecologice variate, determinate de confluenţa celor două râuri, au permis identificarea a peste 500 de specii de plante spontane. Vegetaţia de luncă, acvatică şi palustră, de pajişti, segetală şi ruderală este caracteristică municipiului Roman. În luncile Moldovei şi Siretului, salcia albă, răchita, plopul, la care se adaugă zone mari de stufărişuri şi vegetaţie de pajişti ocupă suprafeţe destul de mari. Prezenţa pădurilor de plopi şi salcie din luncile Moldovei şi Siretului, precum şi a vegetaţiei palustre şi acvatice determină existenţa unor animale vertebrate şi nevertebrate cu o biologie specifică mediului înconjurător.

Din punct de vedere administrativ, încă de la întemeierea statului feudal Moldova (secolul al XIV-lea), Romanul a fost până aproape de prima jumătate a secolului al XX?lea reşedinţa ţinutului, teritoriul având o suprafaţă de 1.880 km2 cu aproape 167.000 locuitori în 216 sate.

Date precise asupra populaţiei Romanului avem din anul 1835, când oraşul număra 1.369 de gospodării. În anul 1864 populaţia număra deja 10.818 de locuitori, ajungând ca în 1902 ea să fie de 14.019 locuitori, iar în 1912 de 25.000. În prezent numărul de locuitori oscilează în jurul cifrei de 77.000.